Amintirile unui ministru al Culturrrrii.
Eu un singur lucru ştiu. Apariţia suspectă a lui Paleologu, mult după restul celor prezenţi, la incendiul de la clădirea aia de lângă Biserica armenească – Pentru că criminalul se întoarce întodeauna la locul faptei. Ce? Nu l-aţi auzit că a dat foc la casa parinţilor. Plus că dacă eram tac-su, îl snopeam în bătaie de îi ieşeau creierii pe nas. Poate aşa se putea numi şi el ministru. Aşa e cu pleaşcă, cacarisire şi toate celelate nestemate verbale ale micului politician piroman.