Păi lui Băsescu, Udrea, Boc, Blaga, Berceanu, Videanu, Roberta Anastase şi tuturor categoriilor de slugi care se învârt pe lângă aceste jeguri!
Apoi, muie trebuie să ia şi Ponta, Geoană, Iliescu, Adrian Năstase, Dragnea, Nica şi toţi care se învârt pe acolo.
Muia este binevenită şi pentru toţi udemeriştii începând de la Marko Bella şi până la lingăul băsist Ekstein Kovacs!
Muia nu trebuie să-l ocolească pe Crin Antonescu, Vosganian, Tăriceanu şi tot corul lor.
Muia trebuie să fie un ingredient necesar şi neapărat servit jegurilor intestinale care s-au reunit sub denumirea de UNPR.

În momentul în care le dai muie acestor scursuri, vei dobândi un respect de sine cu care nu eşti prea obişnuit. Succes!

Acestea sunt formaţiuniile politice participante la alegerile parlamentare din Molodova. Pare o listă nesfârşită. Totuşi parcă lipseşte ceva. Ah da – Nu-i văd pe cei din PLM

Partidul Naţional Liberal (PNL)
Partidul Democrat din Moldova (PDM)
Partidul Liberal (PL)
Partidul “Moldova Unită — Единая Молдова” (PMUEM)
Partidul Popular Creştin Democrat (PPCD)
Mişcarea “Acţiunea Europeană” (MAE)
Partidul “Patrioţii Moldovei” (PPM)
Partidul “Pentru Neam şi Ţară” (PpNŢ)
Partidul Republican din Moldova (PRM)
Alianţa “Moldova Noastră” (AMN)
Partidul Umanist din Moldova (PUM)
Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM)
Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM)
Partidul Conservator (PC)
Partidul Popular Republican (PPR)
Mişcarea social-politică “Ravnopravie” (MR)
Partidul Social Democrat (PSD)
Mişcarea social-politică a Romilor din Republica Moldova (MRRM)
Partidul Muncii (PM)
Partidul Ecologist “Alianţa Verde” din Moldova (PEMAVE)

Uhaa – noua monedă de 50 de bani.
Sigur un semn de ieşire din criză.

Unde ţi-e creieru’?, bată-te focu’!

aici

Acesta este Băsescu la summit-ul NATO de la Lisabona. După cum se vede curg hainele de pe el ceea ce e corect. Aţi văzut vreodată vreun beţiv pe care să stea hainele cum trebuie? Nu. Deci asta e.

Premierul rus Vladimir Putin a primit în dar de la omologul său bulgar Boiko Borisov un căţeluş. Îmi aduc aminte că nu demult Traian Băsescu a fost în vizită în Bulgaria şi răsuflu uşurat că preşedintele nostru nu a primit şi el un astfel de căţel. Din găozar şi bulgăroi împuţit nu l-ar fi scos. Unde mai pui că sigur l-ar fi învăţat la băutură.

Andrei Hrebenciuc – copilaşul lui Victor Hrebenciuc, marele jmecher din PSD, şi-a lansat şi el o carte.
Mi se pare remarcabilă trecerea de la frecatul coatelor în cafenelele de pe Dorobanţi, la lumea bună în care se învârte tăticul. Oricum mai cu stil intrarea în înalta societate a celor care vor binele ţării decât cea a fostei amice EBA, care a ajuns de nu mai vrea oamenii să vorbesc cu ea. Oare cam cât costă în zilele acestea un scriitor care să îşi şi ţină gura după ce a prestat? Nu vreau să insinuez nimic, dar nu sunt vremuri în care să fim cu toţii idioţi. Oare nu ştim cu apar CV-urile execelente în politica românească ale unor personaje care dacă te uiţi mai bine la vieţuirea lor, fie au cărat cartofi în piaţă, au adus blugi din Turcia, au fost tâmplari sau securişti la Anvers. De exemplu cariera avocăţească şi profesorală a Elenei Udrea este cu totul extraodinară dar inexistentă.
Am înţeles că la lansarea cărţii a mârâit următoarele!

“Toată viaţa este o iluzie: iluzia că suntem fericiţi, bogaţi sau importanţi. Singurul moment în care această iluzie dispare este atunci când trecem în nefiinţă şi vedem dacă istoria ne-a rezervat şi nouă un loc. (…) Şi vreau să-mi faceţi o promisiune: nu vreau să deveniţi nişte spectatori de primă clasă ai societăţii moderne. Caracterizarea nu e plăcută, sunt acei oameni destul de proşti încât să creadă că înţeleg ceea ce li se serveşte, dând crezare unor iluzii, în loc să fie conştienţi că realitatea e în altă parte.”

L-au dar pe Hrebe Jr acu’ câteva zile la Tv ! A citit baiatu’ vreo 7-8 carti şi avea viziuni despre lucruri “din carţiile pe care le-am citit”. Băi e trist să ai păreri după cărţi, dar macăr s-a trezit din Iluzia dorobantiera.
E adevărat că viaţa e o iluzie. Faza cea mai măreaţă e că iluzia dispare când vrei tu şi eşti pregătit pentru asta. Nu trebuie să fi mort aşa cum crede, domnu’ Hrebenciuc. Când trecem în nefiinţă găsim doar adevărul şi ne va durea la pulă dacă istoria ne-a rezervat un loc. Va fi total neimportant pentru noi. Eu vreau să-mi faceţi mie o promisiune! Să deveniţi spectatori de primă clasă ai societăţii, şi maeştrii ai propriei vieţi. Da! Sunt mulţi proşti care cred că înţeleg ceea ce li se serveşte (de exemplu produsul Andrei Hrebenciuc frumos ambalat cu cartea la subraţ). Omul nu face altceva decât să îşi construiască propria sa iluzie spre folosul personal în viitorul distrugerii pe mai departe a acestei ţări – aşa cum odinioară a făcut şi tăticul său.
În buna tradiţie românească Andrei Hrebenciuc va fi pe scenă, ca orice odor de politician român. Nu vă încredeţi în aşa ceva şi nu vă daţi puterea unor asemenea creaturi. Adevărul e în inima fiecăruia şi acolo rezidă puterea fiecăruia. Una de neimaginat! Nu pentru subjugarea şi manipularea celorlaţi ci pentru a fi maestrul propriei voastre vieţi.

… şi securiştilor lui.

aici

Aflăm că Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a fluşăit nişte bani cu Târgul de Turism de la Londra. Nici o surpriză până aici că doar suntem versaţi şi ştim cum funcţionează roboţica Udrea.
Eu nici nu mai ştiu de ce se mai indignează lumea astfel de chestiuni executate de găşcuţa cârmuitoare! V-am zis că postez pe despre rahaturi d-ăstea doar că îmi place să scriu pe blog şi nu mă simt confortabil să scriu despre vieţuirea mea în dimensiunea bihoreană, iar lucrurile care mă interesează şi despre care aş vrea să scriu, am decis că e mai bine să le ţin doar spre minunarea bilei mele. Mai arăt eu indignare şi cele – e doar artistică, pentru efect de blog. În realitate eu sunt fericit şi mi se rupe la găurica din dos! Ceea ce v-aş sugera şi vouă.
În fine – problemele frunzuliţei turistice se pare că şi-au găsit rezolvarea acum că Lucian Bute s-a băgat pe fir.
Nu prea am comentarii, doar constat că aproape nimeni în ţara asta nu mai are nici un respect pentru sine şi nici măcar un dram de mândrie.
Să fie primit.

12.01 Roberta se îndreaptă spre vitrina cu trofee. Îşi aranjează o buclă rebelă şi se uită cu ochii în lacrimi la eşarfa de Miss România. Ia coroane cu mâini tremurânde şi şi-o aşează pe cap. Plânge şi înjură mărunt. Plânge. “Ah, dacă eram cu nişte ani mai tânără, mergeam şi eu în Deltă cu Negoiţă şi Băniciou, nu trebuia să stau cu Sever în Cameră!”

restul zilei aici